Telefon

0250-733449

Adresa

Str. Regina Maria, nr. 7 Ramnicu Valcea, Valcea, 240151

Program

Luni-Joi: 08:00 - 16:30, Vineri: 08:00 -14:30

Comunicarile comerciale prin e-mail

8 sept.

Comunicarile comerciale prin e-mail

Comunicarile comerciale transmise prin e-mail sunt, in prezent, o modalitate ieftina si la indemana pentru firme de a-si promova imaginea, serviciile sau produsele. Atunci cand sunt trimise in mod legal. Insa, daca firmele n-au acordul destinatarilor pentru a le trimite, acest lucru reprezinta contraventie. Comunicarile comerciale prin e-mail sunt reglementate in prezent prin mai multe acte normative: Legea 365/2002 privind comertul electronic, normele pentru aplicarea acesteia si Legea 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice.

O comunicare comerciala este, potrivit Legii 365/2002, orice forma de comunicare menita sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii reglementate.

In principiu, pentru a face diferenta intre o comunicare comerciala solicitata si una nesolicitata, trebuie sa aflam un singur lucru: daca ne-am dat sau nu acordul ori daca am cerut sau nu sa primim comunicari prin e-mail. Asa ne-a explicat Andreea Lisievici (foto), avocat senior la Tuca Zbarcea si Asociatii. "O comunicare comerciala solicitata este aceea pentru care exista un consimtamant prealabil expres din partea destinatarului mesajului (sistem opt-in). Cu alte cuvinte, destinatarul fie a solicitat primirea unei oferte comerciale, fie a acceptat sa primeasca asemenea oferte de la un profesionist, atunci cand s-a inregistrat in baza de date a acestuia (sau a unui partener). Atunci cand nu exista un consimtamant anterior, comunicarea este una nesolicitata si, deci, prin prisma legislatiei actuale, poate fi calificata drept o fapta contraventionala".

Ce conditii trebuie indeplinite pentru a trimite comunicari comerciale prin e-mail

Inainte de toate, conditia de baza este obtinerea consimtamantului expres al destinatarului de a primi comunicari comerciale. Potrivit normelor pentru aplicarea Legii 365/2002, consimtamantul se poate obtine in orice forma si se poate proba cu orice mijloc, probarea revenind in sarcina firmelor.

"Un mesaj de solicitare a acordului nu va fi considerata comunicare comerciala si, deci, nu intra sub incidenta vreunei sanctiuni. In ce priveste continutul unui asemenea mesaj, pentru a-si demonstra buna-credinta, un profesionist diligent ar trebui sa ia in considerare cateva aspecte", este de parere avocatul Andreea Lisievici. Aceste aspecte ar fi: sa nu trimita formulare in care optiunea de acord este preselectata, sa nu mizeze pe un consimtamant implicit in lipsa unui raspuns si sa ofere mereu destinatarului posibilitatea de a-si anula consimtamantul pentru viitor.

Exprimarea consimtamantului prin e-mail este valabila doar daca, asa cum se stabileste in normele Legii 365/2002, mesajul este expediat de pe adresa pe care destinatarul vrea sa primeasca respectivele comunicari comerciale si daca la subiectul mesajului este scris "ACCEPT COMUNICARI COMERCIALE DIN PARTEA …".

Totusi, exista si o situatie in care solicitarea acordului nu este obligatorie pentru firma. Aceasta este prevazuta in Legea 506/2004, in care se stabileste ca "daca o persoana fizica sau juridica obtine in mod direct adresa de posta electronica a unui client, cu ocazia vanzarii catre acesta a unui produs sau serviciu (…), persoana fizica sau juridica in cauza poate utiliza adresa respectiva, in scopul efectuarii de comunicari comerciale referitoare la produse sau servicii similare pe care acea persoana le comercializeaza, cu conditia de a oferi in mod clar si expres clientilor posibilitatea de a se opune printr-un mijloc simplu si gratuit unei asemenea utilizari, atat la obtinerea adresei de posta electronica, cat si cu ocazia fiecarui mesaj, in cazul in care clientul nu s-a opus initial".

Apoi, alte conditii sunt ca subiectul e-mail-urilor ce constituie comunicari comerciale sa inceapa cu cuvantul "PUBLICITATE" si in interiorul mesajelor sa se gaseasca cel putin urmatoarele informatii despre persoana in numele careia sunt facute: numele/denumirea completa, codul numeric personal/codul unic de inregistrare, domiciliul/sediul, numerele de telefon si fax si adresa de posta electronica.

De asemenea, potrivit Legii 365/2002, comunicarile comerciale trebuie sa mai respecte si urmatoarele conditii:

  • sa fie clar identificabile ca atare;
  • persoana fizica/juridica in numele careia sunt facute sa fie clar identificata;
  • ofertele promotionale sa fie clar identificabile, iar conditiile pentru obtinerea lor sa fie usor accesibile si clar prezentate;
  • competitiile si jocurile promotionale sa fie clar identificabile ca atare, iar conditiile de participare sa fie usor accesibile si clar prezentate.

Nu in ultimul rand, firmele trebuie sa implementeze — pe propriile site-uri si in mesajele cu comunicari comerciale — o procedura gratuita prin care destinatarul sa poata sa-si revoce consimtamantul. In acest caz, efectele dezabonarii trebuie sa se produca in cel mult 48 de ore.

Cine se ocupa de controale si ce amenzi risca firmele

Trimiterea de comunicari comerciale nesolicitate este interzisa prin lege si este penalizata cu amenzi contraventionale.

Autoritatile care se ocupa (alternativ) de constatare si sanctionare sunt doua: Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) si Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale. "Avand in vedere ca ambele autoritati sunt competente sa constate si sa sanctioneze comunicarile comerciale nesolicitate, persoana care a primit o asemenea comunicare se poate adresa oricareia dintre cele doua, cu mentiunea ca in timp ce ANSPDCP are posibilitatea de a sanctiona contravenientul fie in baza Legii 365/2002, fie in baza Legii 506/2004, MCSI are posibilitatea de a sanctiona contravenientul doar in baza Legii 365/2002", ne-a spus Andreea Lisievici, avocat senior la Tuca Zbarcea si Asociatii.

Cu toate acestea, pe site-ul MCSI, internautii sunt indemnati, in cazul primirii de comunicari comerciale nesolicitate, sa se adreseze doar ANSPDCP. In acest sens, la inceputul lunii noiembrie, am solicitat reprezentantilor ministerului sa ne spuna care este autoritatea care se ocupa de vegherea respectarii Legii 365/2002, dar n-am primit niciun raspuns pana la momentul publicarii articolului de fata.

"Initial, autoritatea insarcinata cu supravegherea si controlul respectarii prevederilor Legii 365/2002 a fost Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ANRCTI). Aceasta a devenit ulterior parte a Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM), autoritate ce are rolul de supraveghere si control asupra furnizorilor de servicii de comunicatie (telefonie, televiziune, internet), nu insa si asupra modului in care functioneaza si sunt respectate prevederile ce tin de comertul online", a mai explicat Andreea Lisievici.

MCSI si ANSPDCP se ocupa de control si sanctionare in urma reclamatiilor primite de la destinatarii comunicarilor comerciale nesolicitate, supravegherea continua nefiind fezabila.

Firmele care trimit comunicari comerciale nesolicitate prin e-mail pot fi sanctionate cu amenzi de la 1000 la 50.000 de lei, potrivit Legii 365/2002, sau cu amenzi de la 5000 la 100.000 de lei, potrivit Legii 506/2004. Totodata, actul normativ din urma mai stabileste si o amenda de pana la 2% din cifra de afaceri, atunci cand este vorba de societati comerciale cu o cifra de afaceri de peste 5.000.000 de lei.

Cu toate ca nu exista o suprapunere totala a elementelor care constituie contraventie potrivit fiecareia dintre cele doua legi, practic sunt sanctionate aceleasi fapte, dupa cum a subliniat avocatul de la Tuca Zbarcea si Asociatii: "Este adevarat insa ca, in ceea ce priveste transmiterea comunicarilor comerciale prin posta electronica, cele doua legi prevad sanctiuni in limite diferite pentru practic aceleasi fapte. Teoretic, asigurarea unui regim sanctionator unitar poate fi facuta prin faptul ca ANSPDCP are competenta de a impune sanctiuni potrivit ambelor acte normative, insa faptul ca si MCSI (si, anterior, ANRCTI) are competenta, potrivit Legii 365/2002, aduce neclaritate cu privire la posibilitatea cumularii sau nu a celor doua tipuri de sanctiuni".

Comunicarile comerciale facute altfel decat prin e-mail si comunicarile nesolicitate fara caracter comercial

Cand este vorba de comunicarile comerciale prin posta clasica sau prin alte metode neconventionale (ex.: pliante lasate la usa/in poarta), trebuie respectate prevederile Legii 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.

In acest caz, supravegherea si sanctionarea revine tot la ANSPDCP si, asa cum precizeaza Andreea Lisievici, comunicarile prin posta sau lasate in mod direct in cutia postala ori la usa nu pot fi sanctionare de regula: "Trebuie mentionat ca intreg regimul prevazut de Legea 677/2001 este limitat la prelucrarea datelor cu caracter personal. Or, in ceea ce priveste strict adresa postala, in cele mai multe cazuri aceasta (necuplata cu alte informatii) nu poate conduce la identificarea unei persoane, deci nu ar reprezenta data cu caracter personal. (…) Trebuie facuta insa o diferenta clara intre comunicarile adresate unei persoane anume (si livrate in cutia postala) si cele care n-au destinatar identificat (dar sunt livrate in cutia postala). In vreme ce primele implica in mod clar prelucrarea unor date cu caracter personal si, deci, pot atrage eventuale sanctiuni pentru nerespectarea Legii 677/2001, in cel de-al doilea caz (de regula) acest lucru nu se intampla".

De mentionat mai este si faptul ca, in prezent, in legislatie nu exista prevederi referitoare la comunicarile nesolicitate fara caracter comercial (ex.: invitatii de abonare gratuita la diverse servicii sau de participare gratuita la diverse evenimente). "Totusi, daca adresa de posta electronica a fost obtinuta cu nesocotirea Legii 677/2001 (de exemplu, prin cumpararea unei baze de date), atunci prelucrarea in sine a adresei de posta electronica (chiar in lipsa transmiterii vreunei comunicari) ar putea constitui prelucrare nelegala de date cu caracter personal, caz in care aceasta fapta ar putea fi sanctionata", a conchis avocatul.

sursa: www.avocatnet.ro