Sinteză legislativă: Cele mai importante acte normative publicate în perioada 7 – 13 martie 2022
→ Noutăți la rambursarea TVA: Fiscul a înlocuit vineri procedura efectivă de rambursare a TVA-ului. Măsura vine în contextul în care, de la 1 februarie 2022, s-a permanentizat formal rambursarea TVA-ului cu control ulterior, ca regulă generală, astfel că era necesară adaptarea procedurii de rambursare prin ordin al ANAF.
→ Kurzarbeit 2022: Ajutorul oferit de stat pentru cei care reduc timpul de lucru se aplică până pe 9 iunie. Mecanismul Kurzarbeit a fost anul trecut unul dintre principalele tipuri de ajutor acordate de Guvern firmelor și singurul care s-a acordat de-a lungul întregului an.
→ e-Factura: Având în vedere că pot apărea situații în care o factură electronică transmisă prin sistemul de stat e-Factura are probleme, vă spunem cum se procedează pentru a corecta o factură electronică.
+ Dacă o tranzacție vizează atât produse riscante, cât și produse obișnuite, trebuie emise două facturi?
→ Sfaturi practice pentru fiscaliști: La ce ar trebui să fie atenți contabilii și auditorii în contextul războiului din Ucraina. Contabilii și auditorii din toate țările europene ar trebui să urmărească îndeaproape posibilele efecte pe care războiul dus de Rusia în Ucraina (cu ajutorul celor din Belarus) le poate avea asupra afacerilor în cadrul cărora activează sau asupra clienților lor. În mare, este vorba de aspecte ce țin de prevenirea spălării banilor, securitatea cibernetică și implicațiile asupra contabilității și raportărilor.
→ Amenzi GDPR: Furnizarea de informații parțiale legate de prelucrarea datelor poate fi sancționată. Operatorii care oferă solicitantului informații trunchiate sau incomplete legate de prelucrarea datelor personale riscă să fie sancționați – așa s-a întâmplat în cazul unei companii care, din acest motiv, a primit o amendă de 2.000 de euro de la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
→ Organizarea muncii după încetarea stării de alertă: Programele de lucru flexibile sunt în continuare o opțiune pentru firme în gestionarea riscului de îmbolnăvire de COVID-19 a angajaților. În articol vă spunem care sunt condițiile legale de organizare programelor flexibile de muncă.
+ Angajatorii nu pot să-și mai trimită salariații, din când în când, să lucreze de acasă în lipsa unui acord – principiul telemuncii doar cu acordul părților este aplicabil din nou. Faptul că până acum s-a putut lucra în telemuncă din decizia unilaterală a angajatorului se datorează Legii nr. 55/2020 (supranumită și Legea stării de alertă), însă Art. 17 din această lege nu mai este aplicabil acum pentru că situația sa premisă – starea de alertă -, nu mai există.
→ Ziua liberă pentru autorecenzare: În contextul în care angajatorul nu poate cunoaște nici dacă și nici când se autorecenzează salariatul, firmele pot demara o campanie internă de informare a salariaților în acest sens, potrivit lui Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă.
→ Angajarea refugiaților ucraineni: Procedura de încadrare în muncă a ucrainenilor și modelul declarației pe propria răspundere pentru dovedirea calificărilor au fost oficializate. Ordinul Ministerului Muncii prevede că cetățenii ucraineni care provin din zona de conflict armat din Ucraina vor putea fi angajați, pe baza actului de identitate, a pașaportului sau a altui document care atestă identitatea, și dacă nu au documentele necesare pentru a proba calificarea profesională sau experiența în activitate.
→ Opinie: Săptămâna de lucru de patru zile: De la flexibilizare, la supralegalizare și dublarea dispozițiilor în căutarea formulei „perfecte” care nu există. O propunere legislativă recent înregistrată la Senat vizează introducerea săptămânii de lucru de patru zile. Săptămâna de lucru de patru zile nu numai că „sună” mai bine, dar pare că se aliniază trendului de „îmbinare optimă a vieții personale cu cea profesională”, cu un pronunțat accent pus pe sporirea productivității care, la rândul ei și într-un cadru ideal, ar putea chiar conduce la atingerea salariului suficient pentru un trai decent. Al doilea exemplu este „dreptul la deconectare”, un drept care este prevăzut de Codul muncii, din 2003 (!), așa cum există (ce-i drept nu chiar „expressis verbis”) și posibilitatea stabilirii, inclusiv de comun acord, unei repartizări inegale a timpului de muncă.
→ Schimbări pregătite pentru Legea economiei sociale: Potrivit unui proiect de OUG inițiat de Ministerul Muncii, întreprinderile sociale și de inserție vor putea cere subvenții pentru angajarea absolvenților și a șomerilor de peste 45 de ani. Concret, acestea vor putea obține, timp de 12 luni, o subvenție de 2.250 lei/lună dacă angajează (și respectă anumite condiții) absolvenți, șomeri de peste 45 de ani, părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, șomeri de lungă durată sau tineri NEET.
→ Finanțări: Autoritățile vor să acorde granturi de până la 200.000 de euro pentru sectorul cultural, rezultă dintr-un proiect de ordin pus recent în dezbatere la Ministerul Culturii. Ajutoarele de minimis sunt destinate celor care au avut de suferit în contextul pandemiei și vor putea acoperi o gamă largă de cheltuieli eligibile, inclusiv datorii fiscale trecute și viitoare.
